Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către ARMATA SALVĂRII ROMÂNIA! Mulțumim!

Pentru fiecare persoană asistată social, oferim hrană, haine și speranță prin serviciile educative, sociale, medicale si prin ajutoarele de urgență.
Cu sprijinul tău, putem să ajungem în continuare la ei. TU ai puterea de a decide ce se întâmplă cu 3,5% din impozitul pe venit!
Viziunea noastră este o lume în fiecare ființă umană poate simți căldura unui cămin și beneficia de respectul și suportul semenilor săi.
Formularul îl puteți descărca de aici
Mai multe detalii despre depunere puteți găsi aici:
Data limită pentru depunere: 25 mai 2024.
Vă mulțumim pentru fiecare formular completat!

Campanii de Paște pentru familiile defavorizate

Și anul acesta, Armata Salvării a încercat sa aducă puțină bucurie în familiile defavorizate. Astfel că fiecare locație a avut sau încă mai are în desfășurare câte o campanie pentru a ajuta cu alimente sau a bucura copiii din aceste familii cu ocazia Paștelui.

În Buzău ne-am propus să strângem alimente pentru aproximativ 100 de pachete ce urmează a fi distribuite oamenilor din familii defavorizate.

Mulțumiri speciale voluntarilor și celor care ne-au sprijinit până acum:
Domnișoarei Alina Bamboi, reprezentant Galleria Mall Buzau, pentru găzduire;
Doamnei Coman Marinela, reprezentant Gradinita cu Program Prelungit nr 9, pentru implicare și pregătire pachetele cu alimente;

În București am avut alături de noi oamenii minunati de la Veranda Mall. 

Campania s-a numit „Easter Surprise” – oferă un cadou surpriză de Paște unui copil aflat în dificultate. Prin această campanie ne-am propus să strângem cadouri pentru 54 de copii din familii defavorizate.

 

Locația noastră din Bacău are campania „Dulciuri pentru copii” cu sloganul „Îndulcește Paștele unui Copil”. Campania încă este în desfășurare până pe 13 aprilie 2023 ora 20:00 și îi puteți găsi Arena Mall.

Mulțumim tuturor celor implicați!

 

Și locația noastră din Ploiești și-a propus o campanie pentru copii: „De Paște, dăruiește speranță! dar și una pentru a strânge alimente pentru 42 de familii defavorizate.

 

Mulțumim tuturor celor implicați în aceste campanii, de la voluntari, ofițeri, locațiile care le-au găzduit si până la oamenii care au donat pentru ca totul sa fie încheiat cu succes.

Pe lângă aceste campanii mai avem și campania noastră prin SMS unde ne puteți susține pe tot parcursul anului.

Campania se numește ”Salvează viitorul – oferă speranță prin educație” si cu numai un SMS de 2 Euro lunar puteți ajuta la prevenirea abandonului școlar și oferirea de servicii educaționale, acces la hrană caldă și servicii de asistență socială pentru 240 de copii aflați în sărăcie extremă.

Aveți la dispoziție cea mai ușoară metodă de a susține această cauză:
trimiteți un SMS la 8845 cu textul EDUCAT!

Împreună putem face o diferență în viața acestor copii!

 

Prințul Charles în vizită la Romexpo

Prince Charles visits Romexpo Bucharest Romania-ArmataSalvarii-25May2022-3

Prințul de Wales a vizitat recent Romexpo, în București, România, unde se acordă asistență suplimentară refugiaților ucraineni. El s-a întâlnit cu reprezentanți ai Armatei Salvării și ai altor organizații nonprofit, iar Romexpo continuă să fie un centru de colectare de fonduri, strângând articole de igienă, articole de uz casnic și jucării pentru copii pentru a fi distribuite.

Peste 30.000 de refugiați au fost asistați de Armata Salvării începând cu conflictul din Ucraina, declanșat în luna februarie. Atât Prințul Charles, cât și Principesa Margareta a României, au mulțumit Armatei Salvării pentru serviciile lor și pentru faptul că fac „o treabă extraordinară”.

Prince Charles visits Romexpo Bucharest Romania-ArmataSalvarii-25May2022-6

Prince Charles visits Romexpo Bucharest Romania-ArmataSalvarii-25May2022-2

 

Nina și Tatiana găsesc alinare față de războiul din Ucraina, când sunt ajutate de Armata Salvării, la granița cu România

Siret Border Moldova Team_220404_IMG_2334

Nina și Tatiana

”A fost înspăimântător”, rezumă Nina, cu respirația vizibilă în aerul rece și aspru al României. Ea și noua ei prietenă, Tatiana, reflectează asupra circumstanțelor care le-au determinat pe amândouă să fugă din casele lor din Ucraina. Este înainte de ora 8 dimineața. Abia s-au cunoscut, dar acum își împărtășesc experiențele una alteia, în cortul Armatei Salvării de la punctul de trecere a frontierei din Siret. Ascultând cu atenție, maiorul Olga Iniutochkina, Liderul Divizional al Armatei Salvării din Moldova, aduce un ajutor prețios echipei locale.

Nina, în vârstă de 20 de ani, își descrie viața de florăreasă în Pozdnyaki, o suburbie a Kievului. „În mare parte nunți”, spune ea cu nostalgie, ca și cum nu și-ar mai putea imagina că se poate întâmpla așa ceva. „Îmi plac culorile, parfumul, forma, compoziția…” Vocea ei, deja moale, se stinge.

O pauză. O înghițitură binevenită de ceai cald și parfumat de fructe. Tatiana preia narațiunea, descriind propria sa carieră începută în domeniul marketingului, cu sediul în orașul Chernihiv din nordul Ucrainei. Un pompier (ofițer de pompieri) care a reparat caloriferul cu gaz din apropiere, ia loc în tăcere alături de femei pentru a le oferi mai multă liniște. Echipa de pompieri și de salvare de aici, deține controlul general al securității și siguranței operațiunii de refugiați care se desfășoară aici.

Cu o intensitate reînnoită, Nina vorbește despre bombardamentele din cartierul ei. ”Din fericire, eram plecată (când s-a întâmplat), dar când am ajuns acasă, toate ferestrele fuseseră aruncate în aer. A fost îngrozitor”. Ea se corectează. ESTE îngrozitor. Dar nu a fost la fel de rău ca în blocul vecin. Acela a fost lovit de o bombă, și a suferit pagube mult mai mari. A fost, de asemenea, un incendiu la etajele superioare. De atunci nu am mai putut lua legătura cu unii dintre vecinii mei”.

O nouă pauză, în timp ce Nina își scoate telefonul mobil. Devine mai hotărâtă. „Și nu doar la mine acasă, ci și în școala mea”. Dând din cap, ea arată o imagine a clădirii unei școli – și aceasta cu geamurile aruncate în aer, în cioburi periculoase.

”Am fost atentă la ceea ce postez pe rețelele de socializare”, adaugă Nina. Tatiana dă din cap în semn de acord. ”Prietenii mi-au spus că pe Facebook au fost postate niște fotografii cu vehicule de transport militar parcate în subteran la un centru comercial pe care îl folosesc destul de des. În câteva ore, acea parcare a fost bombardată… distrusă… complet distrusă. Este un centru comercial în care mergeam frecvent. Nu este o țintă militară validă – nu erau arme acolo, doar vehicule standard parcate”.
Siret Border Moldova Team_220404_IMG_2364 2

Tinerele femei reflectă un moment. Maior Olga este atentă la fluctuațiile unui astfel de dialog. Conversații pe care puțini oameni se așteaptă să le aibă vreodată. Confirmând veridicitatea știrilor șocante de dimineață: „Am văzut cadavre”, adaugă Nina. „Pe stradă”.

Maior Olga, conștientă de riscurile la care se expun două tinere fete frumoase, oferă un pliant despre cum să rămână vigilente față de potențialul traficului de ființe umane, cu un număr de telefon de asistență care funcționează non-stop. Există o pauză în conversație în timp ce ei citesc, iar apoi, un coordonator voluntar pentru transport, solicită ajutorul maiorului pentru completarea unor documente. Această cooperare între agenții este crucială pentru a lucra eficient aici, la frontieră, pentru a asigura eficiența, siguranța și un nivel mai mare de protecție.

Completarea documentelor oferă un alt unghi de discuție. „Bellissimo!”, zâmbește Tatiana în timp ce explică faptul că se va muta la Veneția, în Italia, pentru a fi alături de mama ei pentru o perioadă. ”Dar o să-mi fie dor de soțul meu”, adaugă ea. ”El este în armată”. Și ea, la rândul ei, încheie sec.

Nina, între timp, își expune speranțele de a găsi un loc de muncă temporar în Dortmund, Germania. Privind lalelele proaspăt tăiate, pe o masă alăturată, ea analizează pe scurt la ce fel de flori ar putea fi disponibile în acest oraș. ”Dar, de fapt, nu contează. Vreau doar să lucrez și să mă întorc în Ucraina când pot”.

Cu sensibilitate, Maior Olga le întreabă dacă vor să se roage pentru ele. Nu există niciun fel de ezitare. „Vă rog”, spun ele, aproape la unison. Și astfel, femeile se roagă împreună, alături de pompierii care încă stau răbdători alături. De asemenea, se răspunde nevoilor lor practice, oferindu-le mâncare și băuturi calde, apă, cartele SIM pentru întreaga Europă și haine călduroase. Femeile refuză cu amabilitate – nu este nevoie de ele de această dată.

În curând, vine vestea că transportul către cel mai apropiat aeroport – aflat la două ore de mers cu mașina – este gata. ”Nu e nicio grabă”, explică pompierii. ”Puteți rămâne aici cât e nevoie”.

Nici pentru Maior Olga nu există o limită de timp. Ea va rămâne cu femeile, până când acestea se vor simți în largul lor să se urce într-un vehicul, care a fost verificat în totalitate înainte de a se apropia de zona respectivă. Simțind că există încă reticență în a se urca într-o dubiță necunoscută, maiorul le întreabă pe femei ce cred că le va fi cel mai dificil.

„Iertarea”, spune Nina, fără să piardă o clipă. ”Iertarea este atât, atât de grea. Dar trebuie să încercăm. Ucrainenii sunt uniți. Lumea este alături de noi”. Tatiana se face ecoul acestui sentiment, pur și simplu reluând acel singur cuvânt. ”Iertarea”.

Cu această motivație proprie, femeile au căpătat curajul de a părăsi adăpostul cald al cortului Armatei Salvării. În timp ce voluntarii Armatei Salvării le cară bagajele la vehiculul care le așteaptă, există ocazia de a mai discuta cu Maior Olga pe drumul scurt până la zona de transport. Ochii ambelor femei se umplu de lacrimi când află că nu se plătește nimic. Nici pentru transport, nici pentru ceai, nici pentru suportul emoțional, nici pentru celelalte ajutoare care au fost oferite.

Lacrimile se amestecă cu îmbrățișări calde și, în timp ce duba pleacă spre aeroport, se aud valuri entuziaste de rămas bun, care ar fi în mod normal un indiciu al unei relații dezvoltate pe parcursul a mai mult de o oră și jumătate.

Totul se întâmplă într-o zi de muncă aici, la Siret, pentru Maior Olga și echipa ei plină de compasiune și foarte muncitoare. Deși este imprevizibil să se știe exact câte persoane vor trece granița într-o anumită zi, ceea ce se poate garanta este un răspuns atent și profesionist, un răspuns care va atrage atâtea alte servicii complementare câte sunt necesare pentru nevoile și contextul specific al fiecărui individ.

Vor fi mult mai multe Nine și Tatiane în zilele următoare, fiecare cu propriile experiențe unice. Vor mai fi multe lacrimi vărsate. Iar Maior Olga și echipa, vor fi gata cu șervețelele, cuvintele potrivite și îmbrățișările.

 

Siret border - Nina and Tatiana_IMG_8283

 

  • Nina și Tatiana au împărtășit povestea lor cu David Giles, voluntar în cadrul echipei de intervenție pentru situații de urgență a Armatei Salvării, Divizia România.

 

Raportul situației la nivel Divizional – 6 Aprilie 2022

Fotografii și videoclipuri au fost postate pe: flickr.com/armatasalvariiromania

 

Activități în desfășurare ale Diviziei Armatei Salvării din România:

  • Echipa Diviziei din Moldova, Liderii Divizionali, Maior Olga Iniutochkina și Căpitan Andrei Colicev, și cadet Alexandr Porojniuc, au sosit duminică la Siret. Din România li se alătură Lt. Emil Ghenea și cadet Polina Mahovici.
  • Armata Salvării lucrează în continuare în colaborare cu DSU/ISU și AsproAS în Siret, România.
  • Echipa Armatei Salvării colaborează cu Primăria Municipiului București (DGASMB – Direcția Generală de Asistență Socială București) la Romexpo, un centru expozițional. 2000 de paturi sunt pregătite ca și adăpost de urgență și este deschis zilnic ca centru de distribuție a bunurilor donate.
  • Echipa IES, formată din Maior Mike McKee (SUA), Căpitan Petr Janoušek (Cehia) și Maior Irene Mathison (Norvegia), continuă să administreze o masă la Romexpo din București, oferind vouchere de supermarket pentru familiile de refugiați din Ucraina și pliante împotriva traficului de persoane. Au fost distribuite 2831 vouchere.
  • Maior Roxana Sandu (Lider Divizional Armata Salvării România) coordonează voluntarii de la Romexpo, unde voluntarii și angajații ajută la sortarea hainelor și a altor donații.
  • Armata Salvării oferă doar asistență și adăpost de urgență pe timp de noapte la Corpurile din țară. Orice aranjamente de cazare pe termen lung sunt transferate și aranjate cu ajutorul autorităților locale.
  • Corpul Iași a adăpostit până acum 107 familii de refugiați (354 de persoane). Mulți stau doar o singură noapte.
  • Corpul Ploiești a adăpostit până acum 13 familii de refugiați (33 de persoane) pentru câteva nopți, iar câteva familii au fost transferate la locuințe subvenționate în localitatea Brazi.
  • Corpul Ploiești colaborează cu Primăria Brazi, o suburbie a Ploieștiului. Primăria are 31 de apartamente pentru refugiați. Ofițerii Corpului Ploiești ajută familiile de acolo cu bunuri de primă necesitate și dar le ajută și să meargă la cursuri de limba română,  organizate de o școală locală.
  • Corpul Buzău a avut o familie de refugiați (4 persoane) găzduită de o familie din cadrul Corpului, însă aceștia au călătorit între timp în Germania. Lt. Emil Ghenea și cadet Polina Mahovici, merg prin rotație la granița de la Siret.
  • Corpul Bacău a ajutat o familie de refugiați în legătură cu transportul în Germania. Căpitan Nicolae Dumitru și voluntarii din corpul Bacău, merg prin rotație la granița de la Siret.
  • Corpul București a adăpostit 2 familii de refugiați (15 persoane).
  • Materialele împotriva traficului de persoane continuă să fie distribuite refugiaților.
  • Peste 6000 de pliante de conștientizare și prevenție au fost distribuite refugiaților, și altor ONG-uri care lucrează în contact cu refugiații, avertizând asupra potențialelor pericole ale traficului de persoane, 3 cazuri de care avem cunoștință au fost salvate direct în urma acestor avertismente, nu se știe exact câte alte cazuri au fost de asemenea ferite de pericole.
  • Pentru taberele din România și Ucraina este nevoie în continuare de donații pentru alimente și medicamente, care pot fi transportate prin România.

 

Statisticile serviciilor oferite până acum:

4126    de refugiați asistați la frontieră
406    de refugiați adăpostiți peste noapte la Corpuri
1560  de familii de refugiați au primit vouchere
2831   total vouchere distribuite

 

Fotografii și videoclipuri pot fi găsite pe conturile de socializare și pe Flickr:
flickr.com/armatasalvariiromania

Noutățile din România pot fi găsite aici:
(EN) https://armatasalvarii.ro/en/news/

Harta lucrărilor din România:
https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=1EjlpCSE0nRbgtfnAGlGStBnW2FXp8sd4

Născut în război, nou-născutul și familia și-au găsit o nouă speranță în Italia cu ajutorul Armatei Salvării

Siret - MTU02218

 

Kirill a împlinit 21 de zile în ziua în care a trecut granița prin vama Siret. A venit pe lume pe 2 martie, în regiunea de nord a Kievului, Vyshorod, într-un buncăr al unui spital din zonă. Valeriia (29), mama lui, spune că printre primele zgomote pe care Kirill le-a auzit au fost cele ale rachetelor care loveau orașul. În același timp cu el, alți patru copii veneau pe lume, iar în perioada petrecută în buncărul spitalului peste o sută de copii ucraineni au fost născuți. Au plecat din Kiev cu o zi înainte de distrugerea podului de la Irpin și s-au adăpostit în casa părinților. Cum bombardamentele au continuat, Valeria a hotărât împreună cu Iurii (26) să părăsească Ucraina.

Casa surorii lui Iurii a fost bombardată și distrusă, iar asta i-a speriat și mai tare. Iurii a trecut granița cu un certificat de handicap, convins fiind că își poate ajuta țara în alte moduri și, în același timp, îi poate oferi lui Kirill o viață departe de ororile războiului. Tatăl lui Iurii rămâne în continuare în Ucraina, dar în patru luni va împlini 60 de ani și are voie să părăsească țara. În prezent, bărbaților între 18 și 60 de ani le este interzis să părăsească Ucraina, fiind obligați să rămână și să lupte în război.

Au trecut granița pe la Siret după un drum lung și greu, au fost preluați de voluntarii Armata Salvării România și ghidați către primul microbuz care pleca spre Italia. Acolo, la Pescara, i-a așteptat bunica lui Iurii, care ne-a confirmat că au ajuns cu bine după alte 20 de ore petrecute pe drum.

 


(Kirill at 1 month old now safely in Italy)

 

Fotografii și scriere oferite de Marius Tudor.

Vezi mai multe fotografii pe Flickr.

——————–

Despre Armata Salvării

Armata Salvarii ajuta anual oameni, la nivel internațional, printr-o serie de servicii sociale, să depășească sărăcia și dificultățile economice. Oferind hrană celor flămânzi, ajutor de urgență pentru supraviețuitorii dezastrelor, reabilitare pentru cei care suferă din cauza abuzului de droguri și alcool și îmbrăcăminte și adăpost pentru persoanele aflate în nevoie. Armata Salvării ajută în cele 8 centre din România: București, Ploiești, Craiova, Iasi, Bacau si Buzau. Pentru mai multe informații, vizitați salvationarmy.org și armatasalvarii.ro.

Ofițer al Armatei Salvării din Norvegia, care lucrează în România

ASRBucharest-Romexpo-25mar22-8975

 

Maior IRENE MATHISON este ofițer în cadrul Teritoriului Norvegiei, Islandei și Insulelor Feroe al Armatei Salvării. În prezent, ea este detașată ca membru al Echipei de Servicii Internaționale de Urgență, la Romexpo, un mare centru de conferințe și expoziții din capitala României, București. Această sală a devenit cel mai important punct de ajutor din oraș, cu 2.000 de paturi și o serie de servicii de asistență, alimente și îmbrăcăminte gratuite. Armata Salvării a fost prima organizație neguvernamentală care a încheiat un parteneriat cu autoritățile orașului și, și-a asumat un rol major în asistarea sutelor de refugiați care trec pe acolo în fiecare zi. Maior Irene a vorbit cu David Giles despre experiențele sale.

 

Cum ai fost pregătită pentru a deveni un reprezentant al serviciilor internaționale de urgență?

Acum câțiva ani, am participat la un curs în Anglia, numit „Pregătește-te – la Cartierul Internațional”. Ne-au pregătit pentru a face parte din Serviciile Internaționale de Urgență, astfel încât să putem merge să ajutăm oamenii și să ajutăm teritoriile care au nevoie de ajutor din partea Cartierului Internațional.

Acesta acoperă aproape tot ceea ce este important într-o situație de criză majoră – umanitară, dezastre și războaie ca acesta. Este vorba despre adăposturi, nutriție, apă, siguranță și trafic de persoane – tot ceea ce este necesar să cunoaștem în diferite tipuri de crize.

 

Povestește-ne despre experiența ta aici, în România.

Ei bine, aceasta este prima mea detașare și, la fel ca restul lumii, doar am urmărit știrile. Și m-am gândit: „Trebuie să fac ceva”. Așa că, atunci când am fost sunată și întrebată dacă vreau să fiu detașată de data aceasta, am fost fericită să iau parte la asta. Am spus „da”, desigur, am vrut să fac parte din ea.

Experiența de până acum este că este imensă. Este o criză uriașă pentru oameni – un întreg popor în mișcare și speriat, la fel sunt și cei care încă sunt încă în Ucraina. Iar noi, ca Armata Salvării – noi, ca ființe umane – trebuie să fim acolo și să ajutăm. Doar pentru a vedea copiii, pentru a fi aproape de mame și de bunici – și de toată lumea. Așa că sunt foarte încântată să fiu desfășurată de data aceasta.

 

Cum arată o zi obișnuită?

Este o sală imensă. Suntem aici de câteva zile. Sunt foarte mulți oameni care vin aici. Dar chiar acum dăm vouchere [de cumpărături] familiilor… astfel încât să putem acoperi decalajul dintre ceea ce oferă autoritățile orașului București și ceea ce au nevoie. Treaba noastră este să vedem unde sunt aceste lipsuri și să le umplem. Ne vedem cu mamele, ne jucăm cu copiii.

Părinții ne povestesc despre singurătate – le este frică. Unii simt că sunt fără speranță. Mulți nu au un plan despre ce vor face. Așa că suntem aici și pentru a face partea de consiliere. Este minunat să fim aici și să vedem oamenii.

 

Ți-ai creat o reputație aici, ca Doamna jucăriilor de pluș – spune-ne despre jucării!

Ah, da! Folosesc jucării de pluș – am și un nas roșu pe care îl pot pune atunci când copiii (sau părinții) sunt foarte triști. Este întotdeauna plăcut să primești un zâmbet de la un copil care are un animal de pluș. Cu jucăriile de pluș este vorba de cât mai multă culoare, iar dacă scot și un sunet – este perfect!

 

Cât de importantă este această legătură umană în răspunsul Armatei Salvării?

Cred că este foarte, foarte importantă. Oferim, de asemenea, multe informații despre traficul de persoane. Când oamenii văd chipul Armatei Salvării [și] văd că sunt în siguranță, le dăm informații despre trafic și un număr de telefon. Dacă se simt speriați sau ceva de genul acesta, pot suna la acel număr și pot primi ajutor imediat. Așa că este vorba de o muncă uriașă în ceea ce facem.

 

Iar în ceea ce privește dimensiunea internațională, spune-ne care sunt țările reprezentate aici.

În ceea ce privește misiunea de la Serviciile Internaționale de Urgență, suntem din Republica Cehă, Statele Unite și eu sunt din Norvegia. Lucrăm cu ucrainenii ca voluntari, precum și cu ofițerii români. Ofițerii români sunt șefii noștri, așa că noi facem doar ceea ce au nevoie să facem. Armata Salvării Internațională unită în acest fel – este puterea noastră.

 

Cum pot ajuta Armata Salvării Internațională, prietenii și susținătorii?

Cred că deja mulți oameni fac donații. Trebuie să continue să doneze bani! Nu toată lumea poate merge, dar poate dona – și poate contribui la locurile unde vin refugiații. De asemenea, se pot ruga. Avem nevoie de rugăciune. Poporul ucrainean are nevoie de rugăciune. Toți cei care lucrează cu refugiații au nevoie de rugăciune. Așa că avem nevoie de multă rugăciune!

 

Ne poți împărtăși povestea unui refugiat care te-a impresionat cu adevărat?

Da. Ieri, o mamă a venit aici cu mama ei și cu un copil mic, deci trei generații. Doar am vorbit cu ea afară. Mi-a spus că se simțea foarte singură. În afară de aceste trei persoane, nu cunoștea pe nimeni altcineva. Locuiesc singuri într-un apartament și se simțea foarte singură. Doar vorbind cu ea, s-a simțit atât de mulțumită și recunoscătoare că i-am acordat acel timp – doar pentru că am ascultat. A fost emoționant. Sunt mândră că am luat parte la asta.

Romexpo Bucharest_IMG_7939

 

——————–

Despre Armata Salvării

Armata Salvarii ajuta anual oameni, la nivel internațional, printr-o serie de servicii sociale, să depășească sărăcia și dificultățile economice. Oferind hrană celor flămânzi, ajutor de urgență pentru supraviețuitorii dezastrelor, reabilitare pentru cei care suferă din cauza abuzului de droguri și alcool și îmbrăcăminte și adăpost pentru persoanele aflate în nevoie. Armata Salvării ajută în cele 8 centre din România: București, Ploiești, Craiova, Iasi, Bacau si Buzau. Pentru mai multe informații, vizitați salvationarmy.org și armatasalvarii.ro.

Raportul situației la nivel Divizional – 29 Martie 2022

Activități în desfășurare ale Diviziei Armatei Salvării din România:

 

  • Echipa Diviziei din Georgia (Republica Georgia), Liderii Divizionali, Maiorii Rezo Bakhtadze și Sofia Bakhtadze, Căpitan Temo Galustian și voluntara Elizabeta, și-au încheiat activitatea la granița de la Siret. O nouă echipă pleacă joi pentru a continua munca la frontieră, condusă de Căpitan Nicolae Dumitru.
  • Armata Salvării lucrează în continuare în colaborare cu DSU/ISU și AsproAS, în Siret, România.
  • Echipa de la IES a sosit săptămâna trecută: Maior Mike McKee (SUA), Căpitan Petr Janoušek (Republica Cehă) și Maior Irene Mathison (Norvegia). Ei au contribuit la administrarea unui stand de distribuire a voucherelor la Romexpo.
  • Armata Salvării colaborează cu Primăria Municipiului București (DGASMB – Direcția Generală de Asistență Socială București) la Romexpo. Un stand este amenajat pentru a ajuta familiile cu vouchere pentru mese și produse de primă necesitate. 667 de familii au fost ajutate cu vouchere până acum.
  • Maior Roxana Sandu (Lider Divizional România) coordonează voluntarii de la Romexpo, unde 2000 de paturi sunt pregătite pentru găzduirea de urgență și este deschis zilnic ca centru de distribuție a bunurilor donate. Voluntarii și angajații ajută la sortarea hainelor și a altor donații.
  • Liderii Divizionali au participat marți, la București, la o întâlnire cu Comisia Europeană, pentru a analiza și discuta despre cum să îmbunătățească măsurile de siguranță și metodele de conștientizare și comunicare pentru refugiații ucraineni, pentru a preveni traficul de persoane.
  • Armata Salvării oferă doar asistență și adăpost de urgență pe timp de noapte la Corpurile din țară. Orice aranjamente de cazare pe termen lung sunt transferate și aranjate cu ajutorul autorităților locale.
  • Corpul Iași a adăpostit până acum 92 de familii de refugiați (292 de persoane). Mulți stau doar o noapte.
  • Corpul Ploiești a oferit adăpost de urgență pentru 10 familii (25 de persoane) până acum, multe familii rămân o noapte, iar câteva au fost transferate la locuințe subvenționate în Brazi.
  • Corpul din Ploiești colaborează cu Primăria Brazi, o suburbie a Ploieștiului. Primăria are 31 de apartamente pentru refugiați.
  • Corpul Buzău are o familie (4 persoane) cazată la o altă familie din cadrul Corpului, aceștia fiind de asemenea voluntari în cadrul Corpului.
  • Corpul București a avut 5 persoane cazate la corp, în noaptea de duminică spre luni.
  • Materialele împotriva traficului de persoane continuă să fie distribuite refugiaților.
  • Peste 5000 de pliante de conștientizare și prevenție au fost distribuite refugiaților, și altor ONG-uri care lucrează în contact cu refugiații, avertizând asupra potențialelor pericole ale traficului de persoane, 3 cazuri de care avem cunoștință au fost salvate direct în urma acestor avertismente, nu se știe exact câte alte cazuri au fost de asemenea ferite de pericole.
  • Pentru taberele din România și Ucraina este nevoie în continuare de donații pentru alimente și medicamente, care pot fi transportate prin România.

 

Statisticile serviciilor oferite până acum:

3396 de refugiați asistați la frontieră
326 de refugiați adăpostiți peste noapte la Corpuri
493 de refugiați au beneficiat de transport
667 de familii de refugiați au primit vouchere

 

Fotografii și videoclipuri pot fi găsite pe conturile de socializare și pe Flickr:
flickr.com/armatasalvariiromania

Harta lucrărilor din România:
https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=1EjlpCSE0nRbgtfnAGlGStBnW2FXp8sd4

Donații:
Sprijiniți Refugiații Ucraineni – Armata Salvării România (armatasalvarii.ro)

Voluntariat:
Voluntar – Armata Salvării România (armatasalvarii.ro)

Informații de contact:
[email protected]

Raportul situației la nivel Divizional – 19 martie 2022

Activități în desfășurare ale Diviziei Armatei Salvării din România:

 

  • Căpitan Ionel Sandu (Comandantul Diviziei România) și Căpitan Yanick Termignone s-au deplasat la granița de la Siret și au vizitat mai multe tabere și adăposturi din județele Suceava și Botoșani și s-au întâlnit cu DSU/ISU (serviciile guvernamentale de urgență) & AsproAS.
  • Căpitan Ionel Sandu continuă să coordoneze voluntarii de asistență socială în tabăra de refugiați de la Siret, România, în colaborare cu DSU/ISU și AsproAS.
  • Două camioane cu donații din Austria au ajuns săptămâna aceasta la adăposturile din Botoșani, o colaborare între Volkshifle din Austria și o asociație din România: Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități.
  • Centrele noastre elaborează strategii de sprijin local, împreună cu autoritățile locale și partenerii din comunitate.
  • Ofițerii din cadrul Diviziei Georgia (Rep. Georgia) vor asigura consolidarea Diviziei România timp de o săptămână, începând de luni.
  • Maior Roxana Sandu și 11 voluntari ai Armatei Salvării au ajutat astăzi la sortarea donațiilor la centrul Romexpo din București.
  • Romexpo este pregătit ca adăpost pentru refugiați pentru până la 2000 de refugiați și ca centru de distribuție.
  • Armata Salvării acordă asistență și oferă doar adăposturi de urgență pentru noapte. Orice aranjament în privința locuințelor pe termen lung este transferat și aranjat cu strategii guvernamentali locali.
  • Centrul nostru din București comunică cu administrația orașului la Gara de Nord, unde este nevoie de voluntari (în special traducători) și cu Salvați Copiii, pentru asistență cu o zonă de joacă pentru copiii din gară.
  • Centrul din Iași a adăpostit până acum 66 de familii de refugiați (211 persoane). Mulți dintre ei rămân doar o noapte, apoi își continuă drumul spre alte destinații din UE.
  • Centrul din Ploiești a oferit până acum adăpost de urgență pentru 8 familii (23 de persoane). O familie s-a mutat într-o locuință subvenționată din Brazi, iar restul au continuat spre alte destinații din Europa. O familie cu două persoane ajunge în această seară pentru adăpost de urgență până la transferul într-o locuință pe termen lung.
  • Centrul din Ploiești s-a întâlnit cu Primăria Brazi, o suburbie a Ploieștiului. Primăria se pregătește să pună la dispoziție acolo 31 de apartamente pentru refugiați.
  • Centrul din Buzău încă adăpostește o familie de 4 persoane, care rămâne și peste noapte, iar aceștia s-au oferit să ajute la rândul lor ca și voluntari în activitățile Centrului.
  • Comandamentul Divizional din București și Centrul din București s-au pregătit pentru a găzdui familii de refugiați, deși majoritatea sunt transferate în adăposturi de urgență din jurul Bucureștiului sau sunt aranjate prin intermediul unui call center cu locuitorii locali, proprietarii de locuințe sau hoteluri. La Centrul din București, doi refugiați au folosit dușurile.
  • Materiale împotriva traficului de persoane sunt distribuite refugiaților.
  • Peste 1 000 de pliante de conștientizare și prevenție au fost distribuite refugiaților și altor ONG-uri care lucrează în contact cu refugiații, avertizându-i asupra potențialelor pericole ale traficului de persoane. 3 cazuri de care avem cunoștință au fost salvate direct în urma acestor avertismente, nu se știe exact câte alte cazuri au fost, de asemenea, prevenite de pericole.

 

Fotografii și videoclipuri pot fi găsite pe conturile de socializare și pe Flickr:
flickr.com/armatasalvariiromania

Harta lucrărilor din România:
https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=1EjlpCSE0nRbgtfnAGlGStBnW2FXp8sd4

Donații:
Sprijiniți Refugiații Ucraineni – Armata Salvării România (armatasalvarii.ro)

Voluntariat:
Voluntar – Armata Salvării România (armatasalvarii.ro)

Informații de contact:
[email protected]

Raportul situației la nivel Divizional – 15 martie 2022

 

Activități în desfășurare ale Diviziei Armatei Salvării din România:

  • În weekend, Lt. Andrei Fănică și Lt. Emil Ghenea, împreună cu câțiva voluntari, au fost la vama Siret.
  • Armata Salvării România coordonează voluntarii de asistență socială în tabăra de refugiați din Siret, România, sub supravegherea Comandantului Divizional, Căpitan Ionel Sandu.
  • Peste 50 de refugiați pe zi primesc apă, gustări, truse de igienă, alimente, pături, cartele SIM și/sau consiliere emoțională și spirituală.
  • Maiorul Roxana Sandu a avut o vizită și o întâlnire la Romexpo, în București, pentru a pregăti adăpostul pentru refugiați, care va găzdui până la 2000 de refugiați. Se discută planurile prin care Armata Salvării ar putea ajuta.
  • Centrul din Iași a adăpostit până acum 49 de familii de refugiați (169 de persoane). Mulți dintre ei stau doar o noapte, apoi își continuă drumul.
  • Centrul din Ploiești a găzduit până acum 8 familii (23 de persoane). O femeie a fost ajutată cu asistență medicală. Aceasta avea nevoie de tratament pentru cancer, iar ofițerii centrului au lucrat cu alte persoane pentru a traduce documentele medicale pentru medicii români și au reușit să aranjeze cu succes ca tratamentele să continue.
  • Centrul din Ploiești s-a întâlnit cu Primăria Brazi, o suburbie a Ploieștiului. Primăria se pregătește să pună la dispoziție acolo 31 de apartamente pentru refugiați.
  • Centrul din Buzău încă adăpostește o familie de 4 persoane, care rămâne și peste noapte, iar aceștia s-au oferit să ajute la rândul lor ca și voluntari în activitățile Centrului.
  • Sediul Diviziei din București, și Centrul din București s-au pregătit să găzduiască familii de refugiați.
  • Materiale împotriva traficului de persoane sunt distribuite refugiaților.
  • Peste 1 000 de pliante de conștientizare și prevenție au fost distribuite refugiaților și altor ONG-uri care lucrează în contact cu refugiații, avertizându-i asupra potențialelor pericole ale traficului de persoane. 3 cazuri de care avem cunoștință au fost salvate direct în urma acestor avertismente, nu se știe exact câte alte cazuri au fost, de asemenea, prevenite de pericole.

 

Fotografii și videoclipuri pot fi găsite pe conturile de socializare și pe Flickr:
flickr.com/armatasalvariiromania

Harta lucrărilor din România:
https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=1EjlpCSE0nRbgtfnAGlGStBnW2FXp8sd4

Donații:
Sprijiniți Refugiații Ucraineni – Armata Salvării România (armatasalvarii.ro)

Voluntariat:
Voluntar – Armata Salvării România (armatasalvarii.ro)

Informații de contact:
[email protected]